Situl se află pe malul estic al Oltului, fiind o zonă destinată activităților turistice din zona Călimănești. Contextul este dominat de peisaj, cu cele două elemente puternice ale sale – râul și pădurea, și are o atmosferă mai degrabă rurală, domestică, deși se află nu departe de centrul stațiunii. Contextul este unul destructurat, în care dezvoltarea orașului a avut un impact mai mult negativ prin intervenții ce neglijează specificul local.
Proiectul propune un volum tectonic, îmbrăcat în piatră naturală, distanțat de logica materialităților prezente pe sit, lipsite de caracter, textură sau cromatică. Una dintre mizele proiectului a fost integrarea în scara justă a contextului, iar pe de altă parte transformarea riguroasă a geometriei planului în transpunerea cât mai adaptată a volumului ca răspuns la contextul local.
Camerele pot beneficia datorită vecinătăților joase și a amplasamentului de o relație clară cu peisajul – de aceea, unele spații au fost adaptate în concordanță cu direcții sau orientări principale – decupajele și teșirea volumului, amplasarea logiilor și a balcoanelor, urmăresc încadrarea perspectivelor căutate. Funcțional, răspunde eficient lotului de mici dimensiuni și regulamentului local de urbanism pentru a cuprinde cinci unități de cazare cu self-service.
Descriere context:
Imobilul prezentat identificat pe lista Monumentelor Istorice cu codul BV-II-m-A-11366, face parte din frontul nordic al străzii Cerbului, într-o zonă preponderent rezidențială cu clădiri istorice care variază ca datare între secolele al XVIII-lea și al XX-lea.
Clădirea este amplasată în centrului istoric al Brașov, cartierul Inner stadt/ Cetate, în zona de vest, pe str. Cerbului. Zona este preponderent rezidențială, de locuințe de înălțime joasă. Trama stradală datează în forma actulă din secolul al XV-lea, când s-a configurat zona de vest ca urmare a închiderii fortificației și a densificarii țesutului urban care corespunde insulei urbane delimitate de străzile Piața Schei, George Coșbuc și Strada Sforii.
Imobilul face parte din seria de clădiri istorice construite pe țesutul medieval al orașului, cu o arhitectură care se încadrează de la final de sec. al XVII-lea până la început de sec. XIX.
Din punct de vedere al tipologiei, imobilul prezintă caracteristici ale locuinței de breslaș din zona de sud-est a Transilvaniei, preluănd un model de locuire urbană mixt (locuire cu spațiu comercial la parter), care datează din secolul al XV-lea și care se păstrează până la mijlocul secolului al XIX-lea, în perioada barocă și de clasicism.
În primul sfert al secolului al XVIII-lea, casa este închiriată și ulterior cumpărată de Michael Scherg, fondatorul primei fabrici de postav din Brașov, care deschide aici primul său atelier în 1823, mai exact în pivnița boltită.
Descriere imobil:
Clădirea prezintă mai multe etape de construcție, din sec XVII-XVIII (pivniță boltită), început de secol XVIII (corpul de la strađă, intrarea carosabilă, foișorul cu scara exxterioară), extinsă în a doua jumatate a sec al XIX-lea (corpul de clădire din spatele lotului) și modernizată în secolul al XX-lea ( o serie de lucrări care au vizat integrarea unor noi funcțiuni, finisaje și tâmplării)
Clădirea este rezultatul mai multor etape de intervenție, unele dintre acestea modificând spațialitatea și tipologia clădirii. Degradările survenite asupra clădirii sunt prezente ca urmare a lipsei lucrărilor de întreținere sau a lucrărilor recente de renovare ce au condus la alterări ale materialului istoric, respectiv asupra componentelor structural și de finisaj originale ale casei.
Descriere propunere:
Considerănd ca parte a patrimoniului imobilul prezentat, proiectul nostru propune punerea în valoare a fondului construit existent, consolidat și reinterpretat într-o accepțiune unitară și contemporană.
Premiza proiectului pornește de la semnificația particulară a imobilului pentru istoria Brașovului prin asociere cu familia Scherg, prin urmare necesita o restaurare atentă și o repunere în lumină în sesulsul permiterii unui anumit grad de permeabilitate spre spațiul public.
Prin extenso, proiectul propune pe lângă o abordare punctuală asupra imobilului, o viziune de ansamblu asupra insulei urbane delimitate de străzile Piața Schei, Goerge Coșbuc și Strada Sforii, prin creeare unor accese punctuale care leaga grădini publice.
Propunerea încearcă să recupereze printr-un gest de tip non aedificandi, caracterul urban lăsând loc unei piaț€te interioare ce capătă prin radicalitatea gestului un nou sens urban.
Astfel, într-un context actual în care presiunea economică și dorința de a se construi excesiv declanșează intervenții care necorespunzătoare și care alterează ansamblul urban,miza proiectului devine și aceea de a reconfigura maniera de raportare asupra ideii de extindere a locuințelor într-un țesut istoric.
Pornin de la integritatea imobilului ca element predeterminant, soluția porpune amenajarea unor saloane pentru oaspeți, păstrănd însă în permanență în subsidiar necesitatea de a elimina elementele necorespunzătoare și a elibera structura de ele.
Astfel, pe lângă saloanele porpriu zise, care pastreaza în fapt structura istorică, se contureaza și spații comune cum ar fi camera cu apa (baia turceasca), pavilionul de ceai care se racordeaează la existent păstrând amprenta corpului inițial din spatele lotului , grădina minerală fixată central printr-o piesă tectonică, ca materializare a axului longitudinal parcurs prin gang, și grădina vegetală prin care se propune un acces, un gest punctul de atingere a zidului existent, propunându-se astfel noi legături cu grădinile sinagogii. Astfel, se crează un parcurs urban ce formează printr-un alt tip de legățuri puncte de reper importante.
Noua piațetă devine astfel evenimentul ce coagulează locul și totodată il deschide în sens urban, îl recuplează și repoziționează față de context.
Proiectul de amenajare interioară a Conacului Olga-Greceanu a constat în gandirea coerentă a spatiilor existente în raport cu modul de locuire în cadrul culelor, exemple fiind Cula Greceanu și Cula Duca aflate în proximitate. Astfel focul, element primordial în locuire, exprimat prin intermediul sobelor propuse cu olane și șemineului existent devine subiectul principal al fiecarei camere în jurul căruia graviteaza restul obiectelor. Plasticitatea sobelor din tencuiala alba este suficienta pentru a deveni un obiect atat functional (încalzire, iluminare) cat și decorativ sculptural.
Bucataria propusa prin amplasarea de-a lungul limitei de Nord ofera spatiul principal al casei pentru trait și mâncat, existând o relație continua cu cele două. Tavanul spatiului de zi devine un element dominant ce marcheaza camera principala a Conacului prin dublarea grinzilor existente din considerente statice și reutilizarea lambriului din lemn de stejar.
Cele doua poduri au fost recuperate devenind spatii locuibile fara a se interveni asupra șarpantei din lemn, izolarea realizandu-se deasupra structurii cu un strat de 30cm de vata minerala.
Materialele dominante sunt cele naturale: lemn de stejar, piatra naturala, tencuiala pe baza de var.
Ideea care a condus la dezvoltarea proiectului a fost dorința de a reabilita o casă veche săsească, cu o poveste aparte. Casa a fost construită în anul jurul anului 1911 și în ea a locuit una dintre verișoarele scriitorului și filosofului Emil Cioran.
Acest detaliu important ne-a fost oferit de beneficiar în timp ce vizitam pentru prima dată casa, fiind una dintre poveștile care l-au motivat pe acesta să o cumpere. Proiectul de restaurare a implicat în mod automat și extinderea casei deoarece
clientul și-a dorit în primă fază să o închirieze în scop turistic, deci era nevoie de mai mult spațiu. Pe parcurs, proiectul a devenit unul personal, pentru client și familia lui, nu doar datorită poveștii casei dar și datorită împrejurimilor, a perspectivelor
interesante și a liniștii pe care o emana locul respetiv. Casa era situată în vecinătatea ansamblului monument istoric – Biserica “Sf. Mihail” din Cisnădioara, un punct de reper vizibil din mai multe unghiuri are casei. Casa în forma ei ințială era o construcție masivă cu un demisol înalt realizat din zidărie, având două încăperi comandate care serveau drept pivniță. Parterul era construit perimetral peste demisol. tot din zidărie de cărămidă iar accesul la parter se realiza print-un pridvor închis cu ferestre cu tâmplărie din lemn, element specific al locuințelor săsești din zona Cisnădioarei. Parterul este compus din două încăperi mari: una cu orientare spre stradă și una spre curte. Încăperea principală (dinspre stradă) avea două ferestre
și servea drept cameră de zi și dormitor iar cealaltă încăpere, cu un singur geam (înspre curte) era folosită ca bucătărie. Acoperișul era compus în doi versanți simetrici iar șarpanta avea o structură de căpriori cu grinzi și traverse (moaze) din lemn. Structura șarpantei a suferit o modificare ulterioară în urma căreia a fost dublat numărul de căpriori existenți. Învelitoarea era
din țiglă ceramică tip solzi. În urma reabilitării, s-au păstrat spațiile existente în casa veche și nu s-a intervenit la nivelul proporțiilor acestora. Camera dinspre stradă a devenit dormitorul matrimonial al; casei și cealaltă camera a devenit baie pentru dormitorul respectiv. Ca element de noutate, s-a propus realizarea unui acces secundar în pivnița din interiorul corpului de clădire extins. La nivelul podului existent s-a propus desfacerea pardoselii peste dormitor,astfel încât spațiul interior să devină mai generos și mai dinamic, cu vedere directă spre structura de lemn a șarpantei. Peste baie s-a propus un mezanin cu acces prin intermediul unei scări metalice interesante din dormitor.
CONCEPTUL
Reabilitarea casei vechi a ținut să nu altereze proporțiile spațiilor interioare dar nici cele exterioare, ale fațadelor dinspre stradă și curte. Extinderea casei s-a făcut în prelungirea casei vechi și putem spune că este compusă din două corpuri de clădire așezate conform tipologiei rurale săsești transilvănene.
Primul corp de clădire propus a fost așezat în continuarea casei existente și era punctul de legătură dintre construcția propusă și cea existentă. Spațiul de trecere dintre cele două case era defapt pridvorul, care a devenit astfel spațiu interior. Corpul de clădire nou are tot doi versanți dar cu pante diferite pentru a facilita alipirea de construcția veche într-un mod în care să nu afecteze imaginea și armonia ansamblului creat. Cel de-al doilea corp este așezat la 90 de grade față de primul și acesta preia forma și proporția șurii tipice din spatele curții, fiind totodată și mai impunătoare. Structura extinderii era din cadre de lemn cu planșeu și șarpantă din lemn.
Cele două corpuri formează un ansamblu unitar din punct de vedere proporțional și vizual. Cromatic, cele două case (veche și nouă) sunt într-un contrast dorit pentru a accentua diferența dintre vechi și nou și pentru a sublinia diferențele de limbajul arhitectural al trecutului față de cel al prezentului la nivelul detaliilor de construcție și al materialelor folosite. Casa veche păstrează o imagine simplă, curată, tradițională, datorită tencuielii albe și a țiglei tradiționale tip solzi iar extinderea are o anvelopă modernă cu jgheaburi ascunse. S-au folosit finisaje moderne și s-a recursc la detalii cât mai minimaliste. Extinderea este finisată la exterior cu lambriu din lemn filiform, netratat, care va căpăta în timp acea culoare specifică a lemnului vechi, în nuanțe de gri.
Pentru învelitoarea casei s-a folosit țiglă solzi din ardezie care completează în mod dramatic paletarul cromatic în nuanțe de gri și care în timp se va asorta cu patina lemnului. Pentru spațiul interior s-a recurs tot la materiale naturale, acolo s-au păstrat vizibile elementele
structurii de lemn și s-a folosit multă piatra naturală. Spațiul interior al extinderii era compus dintr o zonă de zi amplă cu o camera de zi, o bucătăria deschisă și cu locul de luat masa generos. Deasemenea clientul și-a dorit o zonă de fitness – wellness cu vedere spre spațiul
vedere din spatele curții. La parter mai există un dormitor cu baie proprie pentru un copil, restul de dormitoare fiind la mansardă. Mansardă era spațiul destinat celorlalți doi copii ai familiei, un spațiu amplu, cu utilizări multiple, acesta fiind loc de loisir, de dormit și de studiat în același timp. Extinderea beneficiază de vitraje mari care se deschid spre spațiul exterior pentru a beneficia de lumina naturală și de perspectivele ce se ivesc spre cadrul natural și spre ansamblul istoric situat pe colina din Cisnădioara.
TIPUL PROIECTULUI
Concurs organizat de beneficiar prin intermediul Young Archtiects Competitions
AMPLASAMENT: 3 situri propuse (propunerea se putea amplasa în toate 3 sau într-o singură locație)
Ebaupinay, Franța
Mothe Chandeniers, Franța
Vibrac, Franța
PROGRAM: Cazări temporare
CERINȚĂ TEMĂ
Crearea a două structuri temporare (dacă este posibil modulară) de tip casă în copac care să aibă volumul total 60 metri cubi.
Un modul ar fi urmat să fie amplasat în copac (prins mecanic de copac sau suspendat în proximitatea copacului, la înălțimea coroanei).
Alt modul ar fi urmat să fie amplasat la nivelul solului în proximitatea unui copac, în cazul imposibilității construirii primului mod.
SUPRAFAȚĂ CONSTRUITĂ: 15,00 metri pătrați – modul în copac / 30,00 metri pătrați – modul amplasat la solVOLUM CONSTRUIT: 45,00 metri cubi – modul în copac / 98,00 metri cubi – modul amplasat la sol
Clădirea propusă se află în proximitatea cetății Ardud. Pe amplasamentul descris se propune construirea unui imobil pentru activități cu profil turistic, în regim hotelier, cu facilități de agrement și alimentație publică. Se propune o clădire contemporană ce se va relaționa atât cu „noul”, cât și cu „vechiul”, fără a crea o ruptură, o discrepanță în spațiul urban istoric.
S-a dorit punerea în valoare a zonei istorice a orașului Ardud, prin inserarea unei clădiri contemporane în vecinătatea unei clădiri clasate în lista monumentelor istorice. S-a propus ca acoperișul să fie de tip șarpantă, în zonă predominând acest gen de acoperiș. S-a dorit ca hotelul să devină un pol de atracție prin crearea curților destinate publicului, a restaurantului ce se deschide înspre curte. Se propune ca pe corpul de legatura a celor trei volume să existe un amfiteatru cu rol de perspectiva înspre cetate.
Se va propune o piscină ce va fi dedicată atât persoanelor cazate la hotel, cât și turiștilor. Imobilul va fi compus din 2 volume, articulate printr-un corp de legatura. Corpul amplasat paralel cu strada Cetatii va avea regim de inaltime S+P+E, va fi destinat in principal zonei de alimentatie publica cuprinzand zona restaurantului si barului, a sălii de conferințe/evenimente cu acces public, bucătăriei, cramei, vestiarele destinate angajaților.
Corpul amplasat perpendicular pe strada Cetății va avea regim de înălțime 2S+P+2E și va fi destinat cazării, având o capacitate de 50 locuri în 23 de unități și o zonă destinată administratiei. Corpul de legătură va fi complet vitrat și va cuprinde zona recepției – atrium pe 3 niveluri și o terasă circulabilă pe care se va amenaja un amfiteatru cu deschidere înspre cetatea Ardud.
Locuinta unifamiliala pentru care a fost obtinuta Autorizatia de construire nr. 337/11.08.2021 va fiinta pe strada Sacel din Sibiu nr. 86, intr-o zona cu dezvoltare rezidentiala recenta, in vecinatea caii ferate, pe o parcela alungita cu teren inclinat. Datorita conditiilor de ordin economic inceperea lucrarilor de executie a fost amanata pe o durata nedeterminata.
Directionat de profilul terenului, rigorile urbanistice si contextual arhitectural, volumul amplasat la doar 3m fata de strada si limitele laterale comporta o serie de retrageri pentru a genera intimitate si a utiliza in mod optim situl de care beneficiaza. Se urmareste ca interactiunea cu spatiul verde sa fie puternica dar limitata vizual inspre vecinatati (exemple de dezvoltare imobilara necontrolata).
Relatia cu exteriorul este mediata de alveole si terase, lasand parti din fatada placata cu tabla faltuita sa ia parte la ambianta spatiului interior si elemente vizuale interioare sa fie observate prin vitrajul generos al terasei principale si al dinigului.
Locuinta va fiinta pe doua nivele construite, concentrand capacitatile de locuire principale la parter. Acesta preia cota strazii inspre care organizeaza functiunile de zi, pentru ca inaintand spre curtea din spate sa adaposteasca zona de odihna si relaxare departe de zgomot.
Demisolul este partial retras pe latura de Sud-Est permitand ca o suprafata mai mare de gradina sa fie in legatura directa cu zona de relaxare de la nivelul curtii interioare. Intrucat demisolul este o consecinta a nevoii de preluare a diferentelor de nivel pana la cota de fundare, functiunile pe care le adaposteste sunt secundare si permit economie de spatiu. Suprafata utila locuibila se limiteaza la un spatiu de zi pentru odihna si recreere, deschis inspre gradina si deservit de o baie si o bucatarie de vara.
Volumul tesit al registrului parter care se incheie cu acoperisul in doua ape cu inclinatie de 45° este rezultat din necesitatea de a pastra inaltimea la cornisa sub cota de 6.00m fata de CTN pe lateralele constructiei, permitand astfel raportul de ½ a retragerii minime fata de vecinatati (respective 3.00m).
Dinamica si diferentierea registrelor sunt amplificate prin folosirea de finisaje diferite in fatada pentru Demisol si Parter.
Astfel registrul demisolului este finisat exterior prin aplicarea de tencuieli decorative de fatada in culoare alba, in timp ce volumul parterului va lasa tabla faltuita de culoare gri a invelitorii sa coboare sub nivelul cornisei, imbracand fatada. In contrast direct cu tencuielile decorative ale fatadei, tamplaria exterioara va avea culoarea gri antracit.
Copertinele care protejaza accesul principal in locuinta, accesul pentru aprovizionare si balconul dormitorul vor fi console din profile metalice acoperite cu table ambutisata si vor fi vopsite in acceasi culoare cu tamplaria, respective gri antracit.
Proiectul de la Ilimbav își propune o juxtapunere între arhitectură tradițională și arhitectură contemporană, răspunzând cerinței temei: extindere a unei locuințe existente. Tipologiile construcțiilor și topografia terenului generează mai multe tipuri de intervenție: restaurarea corpului de casă existent – ce se păstrează în stadiu avansat de degradare, extinderea acestuia pe amprenta casei inițiale, realizarea unei bucătării de vară și realizarea unui al doilea corp de casă.
În primul rând, casa veche – existentă, este restaurată folosind tehnicile corecte pentru tipul său de structură. Extinderea se așează pe amprenta unei foste zone a construcției originale, respectând volumetria istorică și elevația de la stradă. În acest caz, am considerat ca primă intenție arhitecturală, recuperarea expresiei unei foste case ușor recognoscibilă în ansamblul satului. Contrastul dintre cele două volume va rezulta din tratamentul elevațiilor exterioare, și mai ales a celor interioare, însă construcția funcționează ca un întreg, acoperind funcțiunea de casă. Tot pe terasa inferioară a terenului, o construcție deschisă, cu caracter sezonier completează ansamblul. Bucătăria de vară este construită folosind tehnici tradiționale reinterpretate – ca un avanpost al curții și chiar o continuitate firească a pridvorului – și constituie un punct pe traseul ascendent către casa nouă așezată într-o poiană a grădinii.
Casa nouă este piesa dominantă a terasei principale – a poienii din grădină, o construcție pe plan liber ce face apel la numeroasele perspective generate de poziția privilegiată. Forma geometrică rigidă care generează planul casei, este progresiv deconstruită în dimensiune mare și recâștigată la dimensiuni mici, ordonatoare. S-a căutat un permanent dialog cu exteriorul, prin însăși calitatea antropică a rigidității gridului, care invită prin contrast organicul permanent al grădinii.
Proiectul trebuie privit în întregimea lui, fără să se facă abstracție de un corp sau altul, întrucât transpunerea locuirii contemporane nu se poate face la dimensiunea unei case rurale modeste, și numai prin deconstruirea acesteia și interpretarea în fragmente codependente – asemeni unei gospodării pe deplin autosuficiente.
Proiectul a căutat realizarea unei capele sobre, impozante, sincere, a unui spațiu capabil să creeze starea și fundalul necesar unui ritual care vorbește despre spiritualitate, despărțire, rămas bun, amintire și omagiu.
Tema de proiect a presupus construirea, în apropierea cimitirului sătesc, a unei capele dedicate ceremoniilor de priveghi, înmormântare și parastas din cadrul comunității din satul Bărdești, județul Mureș, fiind o capelă capabilă să deservească toate cultele satului. Situl este un teren în pantă, aflat între vatra satului, în apropierea bisericii ortodoxe și un mic cimitir sub pădure, caracterizat de peisajul de fâneață și mărginit de vegetație înaltă.
Planimetria propusă a căutat mularea pe figurile spațiale determinate de ritualurile desfășurate în interior. Astfel, sala mare a capelei ia forma unui triunghi echilateral și face trimiteri către simbolistica Sfintei Treimi, reușind în același timp să răspundă nevoilor de folosire din punct de vedere funcțional, forma permițând o mai bună vizibilitate a slujbei.
În plan, sala de priveghi este amplasată în axul capelei și descrie un dreptunghi atașat de volumul principal. De o parte și de alta a sălii de priveghi se găsesc încăperile anexe, formând împreună un volum paralelipipedic adiacent prismei capelei.
Materialitatea aleasă are rolul de a integra lăcașul în peisajul natural specific văii Mureșului, caracterizată de terenuri lutoase și păduri. Pereții capelei sunt propuși a fi din beton cu conținut ridicat de argilă (material local), turnat în straturi, căpătând astfel o textură asemănătoare coastelor dezvelite de deal.
Pereții sălii de priveghi, din lemn ars șlefuit, amintesc de casele vechi ale satului. La interior, tavanul este din casete de lemn tot în formă de triunghi, întreaga acoperire fiind detașată parțial de volum pentru a permite accesul unei lumini filtrate de streașina largă. Triunghiul din beton și argilă este teșit la colțuri, generând trei falii luminoase, una spre vale și două folosite ca acces în capelă.
Blue Jay este un proiect de readucere la viata a unei gospodarii traditionale parasite timp de multi ani. Ansamblul a luat nastere in anul 1921 si de-a lungul timpului a suferit numeroase modificari, pentru ca, in final, sa fie abandonat. Proiectul de fata are ca scop reabilitarea gospodariei folosind materiale si tehnici traditionale, valorificarea traditiilor locale prin prezentarea diferitelor obiecte de uz casnic arhaice pastrate in bune conditii si revitalizarea zonei rurale prin atragerea vizitatorilor tineri in locuri mai putin explorate.
Pe scurt, se doreste realizarea unui mic muzeu de prezentare si o crama cu vinuri locale in casa veche; crearea de spatii de relaxare, petrecere, workshop, cursuri culinare cu produse locale, zona de proiectii film in actuala sura si camping pentru iubitorii de natura in curtea ansamblului, zona fiind un punct de pornire catre numeroase trasee montane de interes.
Gaite ciripeau in timp ce se cautau culorile originale ale cladirii. Albastrul ornamentelor a fost gasit pe cantecul lor, astfel ‘Blue Jay’ s-a nascut.
Proiectul are ca și obiect reabilitarea șurii din gospodăria familiei
Nyika. După extinderea casei tradiționale beneficiarul avea intenția de a
valorifica șura ca și casă de oaspeți.
Proiectul presupune păstrarea anvelopei exterioare a șurii. Pentru a
păstra spațialitatea specifică a clădirii, proiectul propune două volume
contemporane în spațiul interior definit de anvelopa tradițională.
Volumele inserate propuse au un finisaj contemporan tot din lemn
(panouri din lemn multistrat).
Datorită deschiderilor în interior, conceptul operează cu o spațialitate
ludică și cu un contrast între patrimoniu măștenit și intervenție
contemporană.
Amenajarea interioară propune evidențierea structurii originale a
șurei și a volumelor inserate în clădire.
Din păcate proiectul nu va fi realizat, probabil șura va avea o altă
funcțiune…
Proiect finanțat din timbrul arhitecturii
Sunteți în căutarea unei soluții BIM?
CONSOFT vă ajută să găsiți alegerea optimă.
Misiunea CONSOFT — ca partener de software — este să vă ajutăm să fiți mai productivi și nu în ultimul rând mai eficienți în activitatea dvs. profesională. Sprijinim echipele de specialiști în privința utilizării tehnologiilor și le ținem la curent cu inovațiile care apar în ritm alert.
Oferim industriei construcțiilor soluții software BIM, servicii personalizate și cunoștințe acumulate pe termen lung. Deținem tehnologii care oferă diferiților specialiști participarea într-un flux de lucru OPEN BIM fără bătăi de cap și fără compromisuri.
CONSOFT este unic distribuitor în România al soluțiilor software oferite de firma Graphisoft — Archicad, BIMx, BIMcloud și DDScad.
Conform Institutului de Arhitectură din Australia: “Răspândirea BIM-ului în industrie va îndemna profesioniștii la o formare continuă privind tehnologii, fluxuri de lucru și protocoale”.
Având o echipă cu experiență de peste 25 de ani, CONSOFT vă oferă cursuri de inițiere și perfecționare în programele BIM Archicad, Tekla Structures, AxisVM, Solibri și vă furnizează servicii de consultanță în înțelegerea și implementarea metodei de lucru OPEN BIM.
Mai multe detalii pe https://www.consoft.ro
peste 200 de ani de inovație!
Cu prezență în 28 de țări și având 216 puncte de producție, Wienerberger Group este cel mai mare producător de blocuri ceramice din lume (POROTHERM), producător și furnizor de cărămidă aparentă și placaj ceramic (TERCA), lider de piață în Europa pentru țiglă ceramică (TONDACH) și pentru pavaje de beton (SEMMERLOCK) în Europa Centrala și de Est. În sisteme de țevărie (țevile ceramice STEINZEUG-KERAMO și țevile de plastic PIPELIFE) compania este unul dintre principalii furnizori europeni.
Povestea de succes a grupului a început în Austria în urmă cu peste 200 de ani, iar în România suntem prezenți din 1998. Wienerberger are în România 7 fabrici – 4 unități de producție de cărămidă și 3 unități de producție de pavaje. Avem peste 520 angajați și o rețea de distribuție la nivel național. De asemenea, exportăm produsele noastre în Ungaria, Republica Moldova și Bulgaria.
Ne dorim în continuare ca succesul nostru să fie bazat pe calitate excepțională și pe inovație. Tehnologiile de ultimă oră și experții din domeniu implicați în procesul de producție sunt garanția că produsele finale obținute sunt potrivite proiectelor arhitectonice moderne, performante energetic și mai ales sustenabile.
Mai multe detalii pe www.wienerberger.ro
ALUKÖNIGSTAHL este un furnizor de sisteme de cea mai înaltă calitate din aluminiu, oțel și plastic, precum și componente pentru realizarea arhitecturii contemporane, eficiente din punct de vedere energetic. Astfel susține proiecte de clădiri durabile.
ALUKÖNIGSTAHL operează în România din 1995 și cooperează îndeaproape cu cei mai experimentați producători de construcții de fațade, ferestre și uși de pe piața românească. De mai bine de 60 de ani suntem dealeri exclusivi cu doi producători de sisteme de top: Schüco international KG, lider mondial în sisteme de aluminiu, și Jansen AG, specialist în sisteme de profile din oțel. Această cooperare și dezvoltarea produselor specifice au ajutat ALUKÖNIGSTAHL să devină lider în tehnologie și inovare. Lista de referințe a companiei noastre include numeroase proiecte de birouri, rezidențiale, retail și hoteluri din toată România.
Pe lângă gama extrem de larga de produse care acoperă toate elementele anvelopelor clădirii: ferestre, usi, pereti cortina si luminatoare, sisteme de umbrire, usi rezistente la foc, sisteme de automatizare, oferim o mulțime de servicii dedicate arhitecților, investitorilor și dezvoltatorilor imobiliari, cu competență extinsă de servicii în toate fazele unui proiect de construcție. Compania noastră dispune de echipe de consultanta care dezvolta produse noi și oferă argumente decisive pentru alegerea componentelor optime de sistem pentru un anumit proiect de construcție.
Pentru informații detaliate despre produsele și serviciile noastre, accesați pagina noastră web: www.alukoenigstahl.ro.
