Amplasamentul este situat aproape de centrul orașului Târgu Mureș, între calcanele clădirilor învecinate. Găzduind o funcțiune publică, dedicată comunității, și anume Centrul de inovare socială și de dezvoltare a calității vieții, proiectul a fost realizat la cererea Caritas, ONG de utilitate publică fondat de Dieceza Romano-Catolică de Alba Iulia.
Casa existentă – fosta locuință a scriitorului Sütő András, este extinsă cu un etaj, pe aliniamentul stradal, și cu un corp de clădire retras, generând două spații exterioare: o curte orientată spre stradă și o grădină urbană, situată în interiorul parcelei.
Elevația cu două niveluri este determinată de înălțimea spațiilor înconjurătoare, de capacitatea portantă a structurii existente, de cerințele de însorire și de zonele umbrite. Accesul pietonal acoperit creează o axă, ce traversează clădirea și conectează zona exterioară, publică, cu curtea interioară, intimă.
Recepția – zona de primire de la parter, realizează tranziția între exterior și spațiul interior. Scările și liftul pot fi accesate din holul de intrare, conducând la funcțiunile de la etajul superior.
Birourile și dotările administrative sunt grupate în corpul vechi, unde se găsesc și dispensarul, anexele acestuia și departamentul de dezvoltare motorie. Funcțiunile principale, cum sunt sălile de terapie, coridoarele și sala multifuncțională, se află în aripa nouă și se deschid către curtea interioară, rezultând un spațiu dinamic și recreativ.
Noua aripă creează o separare între spațiul străzii și curtea interioară, conferindu-i acesteia o atmosferă protectoare, primitoare, prietenoasă. Extinderea este concepută astfel încât să asigure lumină naturală și însorire maximă în grădina închisă, imaginată inițial ca zonă acoperită, cu mobilier de grădină mobil și un dâmb artificial.
Corpul existent, cu o fațadă tencuită în alb, este extins cu un volum îmbrăcat în cărămidă roșie care oferă culoare, textură și căldură ambianței. Structurile din lemn ghidează vizitatorul de la intrarea în curtea interioară până la spațiile de la etaj. Concepția fațadelor se raportează la caracteristicile casei existente: materialele tradiționale definesc caracterul clădirii, în timp ce accentul este pus pe sustenabilitate în utilizare, cu materiale durabile, mereu moderne. În interior, furnirul de stejar uniform conferă căldură și culoare, în timp ce structura din lemn stratificat a sălii de lectură îi oferă acesteia ritm și structură. Utilitatea maximă a fost esențială în cazul pavajelor din curtea interioară: în timp ce lângă clădiri, blocurile de granit sunt mai mici și au rosturi mai înguste, în zona centrală, acestea sunt mai mari, cu rosturi mai largi, ce permit vegetației să se dezvolte cu ușurință.
În ceea ce privește eficiența energetică, încă din faza de planificare am aplicat principiile PHPP (Passive House Planning Package). Clădirea este clasificată ca fiind cu emisii aproape zero.
Clădirea prezentată este rezultatul unei întălniri neaşteptate dintre o locaţie tradiţională de oraş-târg(1) şi tehnologia informaţională, contemporană. Parcela de formă neregulată din strada Oltului numărul 3, din Sfântu Gheorghe, a fost locaţia activităţilor meşteşugăreşti în secolul XIX-XX. Construcţiile existente şi deteriorate, abandonate la sfârşitul mileniului trecut, au fost demolate de primăria oraşului, iar lotul rămas neconstruit constituia o lipsă în frontul stradal istoric, de altfel uniform şi continuu de pe latura nordică a străzii.
Latura cealaltă a străzii ca şi ţesutul urban istoric al oraşului în general a suferit deteriorări grave pe urma intervenţiilor agresive ale regimului socialist, fapt ce a lăsat o amprentă adâncă şi în conştiinţa publică. Din această cauză am fost copleşiţi de groază când dragii noştri vechi clienţi au cumpărat parcela amintită şi au apelat la noi ca să proiectăm noul lor sediu aici, în cel mai modern limbaj posibil.
Până la urmă am pornit demersul controversat al integrării unei clădiri de birouri vitrate, cu 3 niveluri, într-un front istoric continuu, cu regim de înălţime parter, având speranţa ca rezultatul va contribui benefic la contextul urban prin contemporaneitate, integrare şi sustenabilitate. Parametrii definitorii ai volumetriei (înălţime coamă / cornişă, raportul plin-gol, etc.) au fost adaptaţi în întregime la trăsăturile clădirii învecinate, în timp ce nu am făcut compromisuri privind formarea arhitecturală a faţadelor.
Aspectul manufactural al faţadelor istorice tencuite se reflectă în detaliile noastre, contemporane, artizanale: brâuri şi profile prefabricate din beton aparent buciardat; panouri perforate, prefabricate din beton aparent, special canelurate; tencuiali canelurate; storuri textile exterioare; balustrăzi din sticlă; tâmplărie din aluminiu cu rupere de punte termică; tinichigerie tradiţională din tablă titanzinc şi confecţii metalice unicate.
În spiritul sustenabilităţii am încercat reducerea emisiilor de carbon atât în faza de construire cât şi în faza de utilizare. În timp ce am găsit soluţii limitate în cadrul reglementărilor în vigoare pentru prima fază, realizând câteva pereţi de umlutură din pământ bătătorit, am ajuns la rezultate semnificative pentru faza a doua: construcţia a primit certificarea „passive house” de la Institutul de Case Pasive din Darmstadt, fiind prima clădire non-rezidenţială din România şi prima clădire de birouri din Europa de Est care a reuşit această performanţă.
De aceea considerăm deosebit faptul că edificiul este rezultatul conlucrării aproape în întregime a profesioniştilor locali.
(1) localitate cu privilegii limitate (de ex. dreptul de ţinere a târgurilor) din evul mediu feudal (lat. oppidum)
Situat la 10 km de Miercurea Ciuc, în inima munțior Harghita, acest proiect răspunde la o temă precisă: conceperea unui pavilion destinat familiilor și copiilor.
Răspunsul nostru se înscrie într-un registru de simplitate. Am imaginat un pavilion utilizabil de-a lungul anotimpurilor, ce dispune de o terasă periferică ce permite o ocupare liberă și spontană.
Pavilionul răspunde de manieră subtilă contextului apropriat prin orientarea spațiului principal și a terasei către soare și pârtie.
Principiile fundamentale ale acestei arhitecturi constă în forma sa clară: un plan simetric, un aranjament de spatii concentric, o bancă continuă de-a lungul peretelui exterior și o terasă definită de o colonadă.
Am privilegiat folosirea lemnului, căci reprezintă un meșteșug local dar și din dorința de a utiliza un material unic de la structură la finisaje.
Prezența.
Abordarea noastră se inspiră din exemplele arhitecturilor vernaculare. Această formă autonomă și sensibilă se integrează în mod natural în mediul său prin volumul recognoscibil și prin îmbătrânirea naturală a învelitorii.
Materialitate.
Alegerea lemnului ca material principal s-a făcut de manieră naturală. Acesta reprezintă o moștenire și o resursă importantă a regiunii. Utilizat de manieră sensibilă și responsabilă face partea din identitatea locală.
Structura, șarpanta, finisajele, mobilierul sunt fabricate din lemn de pin aprovizionat și prelucrat local.
Vopsirea suprafețelor de lemn a fost o alegere conștientă, o trimitere subtilă la o tradiție mai largă și internațională a pavilionului din lemn, unde suprafețele vopsite sunt des întâlnite.
Interior.
Utilizarea lemnului se înscrie într-o strategie simplă, folosirea unui material unic, declinat în diferitele parti ce alcatuiesc clădirea, de la învelitoare la mobilier.
Mobilierul personalizat pentru acest interior răspunde necesitătilor restaurantului. Pârtia este folosită predominant de copii, ceea ce a fost un detaliu impoortant la dimensionarea pieselor.
Banca exterioară periferică se prelungește în camera principală pentru a oferi o nouă utilizare.
Acest gest întărește continuitatea între interior și exterior și participă la coerența globală a proiectului.
Amplasată pe situl unei foste fabrici, la limita unui parc delimitat de o incintă de blocuri de locuințe P+10, proiectul este rezultatul unei medieri între condiționări urbanistice și funcționale foarte stricte. S-a urmărit o inserție cît mai puțin agresivă față de proximitatea zonei de locuit prin retragerea puternică în trepte a volumului.
Din punct de vedere funcțional clădirea este despărțită în două zone distincte. Spațiile de tratament cuprinzând bunkerele pentru radiologie și brahiterapie, împreună cu spațiile pentru tomografie computerizată sunt amplasate în cele două subsoluri. Zonele de așteptare pentru pacienți aferente acestora sunt iluminate natural prin intermediul unei curți de lumină închisă cu U-glass translucid. Spațiile destinate cabinetelor medicale și spitalizării de zi sunt amplasate la etajul 1, în proximitatea saloanelor fiind amplasată și farmacia cu circuit închis. Etajul 2 este rezervat spațiilor administrative și birourilor personalului.
Parterul se reduce la cele două noduri de circulație și un spațiu de recepție, restul fiind destinat spațiilor de parcare și amenajărilor peisagere de la nivelul terenului. Prin aceasta se permite și conexiunea vizuală la nivelul circulației publice cu parcul din spate.
Etajul 2 este retras puternic față de etajul 1 rezultând o terasă verde generoasă accesibilă personalului de pe holul de nivel.
Întrebarea ”cum locuim” – propunerea temei de discuție a bienalei – nu e doar despre modalitatea în care folosim un spațiu ca adăpost și nu se răsfrânge doar asupra locuinței, ci are implicații în mediul înconjurător, fie el natural sau construit. Este și despre modul în care arhitectura este un catalizator pentru comunitate, o susține și produce prosperitate în interiorul ei. Deseori, pentru obținerea celor menționate, locuitorul e nevoit să se dezrădăcineze. Fenomenul de emigrare dinspre localități mici sau rurale spre poli economici cu diferite oportunități este prezent și răspândit.
Localizat în satul Sânpaul, județul Mureș (nr. 6D-zona industrială), proiectul răspunde cerinței beneficiarului de a crea o funcțiune industrială, dar care care nu se oprește la funcțiunea evidentă de producție. Poate mai puțin evident, are un caracter comunitar. Aceasta se vede și prin faptul că abatorul susține economic comunitatea prin crearea de locuri de muncă, fapt care duce la creșterea calității vieții în locul natal.
Dincolo de răspunsul pentru aceste aspecte, conceptul se împarte pe mai multe categorii. Din punct de vedere funcțional (în cadrul abatorului), fluxul tehnologic a fost important în concept, în organizarea spațiilor și în ierarhizarea acestora. Sunt mai multe fluxuri care au trebuit așezate împreună, care trebuiau să se suprapună într-o măsură, dar să se și evite intersecția acestora. Cel mai important dintre fluxuri este cel al materiei prime. De la recepția acesteia, continuând cu înjunghierea, eviscerarea și altele, până la ambalare, depozitare și livrare. Pe lângă acest flux principal, au trebuit rezolvate și altele asemenea: deșeuri, măcelari și personal, corpul administrativ, șoferi, etc.
Urbanistic, amplasarea corpurilor a fost dată și de traseul pe care îl are un autovehicul care transportă marfă: de la cântărire până la descărcare, cu trasee secundare spre spălătorie și atelier mecanic, traseul autovehiculelor personalului și corpului administrativ. Interfața dintre abator și sat o reprezintă magazinul de desfacere, în proximitatea căruia se face și accesul personalului
Până acum, am putea spune că arhitectura propusă este în jurul mașinii (și într-o măsură e adevărat). Cel puțin în aceeași măsură, s-a încercat aducerea amenajării la scara omului și pus efort în crearea de spații comunitare și de calitate pentru personal. La nivelul abatorului, colțul de clădire care adăpostește aparatul de personal este tratat diferit, este evidențiat prin materialitate diferită și e marcat de o copertină deasupra intrărilor, zonă care mediază între exterior și interior, creând o atmosferă de primire intimă și la scara omului.
Clădirea este situată la confluența Centrului Civic cu un cartier de locuințe, zonă bine conectată cu alte centre de interes. Noua funcțiune se integrează în context și contribuie la dezvoltarea economică a zonei.
Funcțiunea clădirii fiind de birouri multidisciplinare, tip shared-space, idea de flexibilitate și adaptabilitate a fost de la început baza căutărilor în ceea ce privește conformarea spațiilor, logica utilizării lor și detaliile de arhitectură care susțin acest demers. În același timp, clădirea devine o platformă pentru închegarea unei comunități de lucru, neconstrânse și autosustenabilă.
Construcția se prezintă sub forma unui volum compact, eficient; acesta este decupat la nivelul parterului anunțând aparatul de intrare, iar la nivelurile superioare pentru a comunica cu contextul imediat sau priveliștile îndepărtate. Forma sarpantei urmează principiul ”form follows function”, fiind sculptată de orientarea cardinală și în același timp deschizându-se către masivul Tâmpa prin elansarea acoperișului.
Clădirea este compusă dintr-o zonă servantă, spre nord, adăpostind intrarea, circulațiile, grupurile sanitare și chicinetele și dintr-o zonă servită, spre sud – reprezentând spațiile de lucru cu plan liber. Flexibilitatea organizării spațiului și adaptabilitatea funcțională e dobândită prin folosirea planșeelor casetate, soluție care elimină necesitatea stâlpilor interiori. Pentru un aport solar echilibrat, zona birourilor a fost atent vitrată.
Terenul este situat într-o zonă care se doreste a fi zona de loisir a orașului. Este un spațiu liniștit și verde pe un triunghi format de râul Mureș și Canalul Morii. Este aproape de complexul de agrement “Weekend”. Beneficiarul a dorit construirea unui complex de natație.
S-a propus ideea unui proiect pilot pentru Bazine de Înot Olimpice.
Esenţial în structura spaţială a clădirii este faptul că compartimentările funcţionale celulare s-au format în interiorul spaţiului sălii, de-a lungul ei, având un caracter de „casă în casă”.
Astfel amplasarea pe planul de bază a funcţiilor celulare formează o structură spaţială liber modelabilă, independentă de ocuparea zonelor bazinului.
Funcţiile celulare au fost organizate cu tribuna deasupra lor, pe patru niveluri, dintre care nivelul al doilea este nivelul principal al clădirii, unde se află banda de ocolire a bazinului de înot de 50 m şi a bazinului de antrenament de 25 m.
Pe primul şi pe cel de-al doilea „nivel celular” (zona subsolului) se află vestiarele, iar la nivelul principal ( parter, nivelul bazinelor) se găsesc încăperile care trebuie să aibă acces direct la zona bazinului.
Una din aspectele pe care s-a pus accent în faza de proiectare, a fost eficiența energetică a clădirii.
S-a propus o fațadă complet vitrată pentru asigurarea luminozității spațiilor. În anotimpurile şi orele de tranziţie se pot asigura condiţiile corespunzătoare de calitate a aerului prin deschiderea manuală/computerizată a rândurilor inferioare/ superioare de ferestre, deci fără ventilaţie artificială.
Culorile si materialele alese integrează clădirea in spațiul verde și a dă un accent ludic acesteia.
Clădirea înglobează 1 bazin de 50x25m pentru concursuri internaţionale, adâncime minimă a apei 2.0m (2.2m care va fi corespunzătoare şi pentru polo pe apă), înălţimea liberă deasupra bazinului min. 5.0m, respectiv 8.0m (pentru polo), cu perete de compartimentare deplasabil, mobil (pentru organizarea concursurilor pe 25m), realizat conform prescripţiilor FINA, temperatura apei 28°C, 1 bazin de 25×12.5m pentru antrenamente, adâncimea apei min. 1.2 – 1.6m, înălţimea libera deasupra bazinului 4.5m, temperatura apei 28°C, cu blocstarturi pe o parte a bazinului, o tribună pentru 800 de persoane, lojă pentru VIP 25-30 persoane, câte 2 vestiare de grup, pentru 2 echipe, fiecare pentru câte 25 persoane /echipă, cu câte 3×25 (76 buc.) dulapuri de vestiar ( în total 304 dulapuri având dimensiunile de 0.33×0.5×1.10m), vestiare cu cabine de schimb pentru vizitatori şi familiale, cu câte 158 de dulăpioare pentru fiecare sex ( pentru max. 2×158=316 persoane), dimensiunea dulapurilor: 0.33×0.5×1.10m, 2 vestiare pentru arbitrii, 2 vestiare pentru antrenori, 2 vestiare pentru persoane cu disabilităţi, vestiare pentru personal, separate pe sexe (25-25 de persoane).
Bazinul Olimpic a fost finalizat la sfârșitul anului 2021 și începând cu anul acesta a fost pus în funcțiune fiind utilizat zilnic de zeci de înotători.
Capela este o iniţiativă privată, cu un buget redus. Este realizată cu utilizarea unei fundaţii existente, realizate cu mulţi ani în urmă. Proiectul (parţial pro bono) a fost început cu un „concurs” intern Larix Studio.
Cele două variante prezentate beneficiarului au propus utilizarea a diferitetelor zone a fundaţiei: a zonei cu închidere semicirculară, sau a dreptunghiului.
După ce beneficiarul s-a decis asupra soluţiei, varianta aleasă a fost detaliată după posibilităţile de realizare participative, prin clacă a majorităţii lucrărilor.
În prezent, mai sunt câteva retuşuri de realizat în interior, trebuie confecţionat altarul, trebuie montat clopotul, iar în primăvară, partea neutilizată a fundaţiei se va amenaja ca grădină cu lavandă (o trimitere la idea de claustru… de data aceasta, nu prin o retragere la o mănăstire, ci printr-o încetinire în peisaj.)
CONCEPŢIE ARHITECTURALĂ
Construcţia se află în zona centrală a orașului Băile Tușnad, între biserica romano-catolică și casa parohială. În locul clădirii a stat vechea casă parohială, care între timp s-a mutat ca și funcțiune în clădirea vecină incintei, și o vilă veche, comună, degradată.
Casa de oaspeți parohială „Sfânta Ana” realizată pe 3 niveluri (D+P+1E) cu aria construită la sol de 234 mp şi aria desfăşurată de 605 mp găzduieşte suprafețe destinate activităților comunitare (loc de întruniri și luat masă, bucătărie, hol amplu pentru activități în comun) și 10 camere de cazare cu o capacitate maximă de 28 locuri.
Concepţia arhitecturală este continuarea celei de la parohia vecină reabilitată în urmă cu 3 ani, și compatibilă cu biserica construită în 1983. Imaginea de ansamblu este caracterizată prin pereţi exteriori tencuiţi în culori deschise, alterate cu suprafeţe placate cu lemn, inclusiv riflaje, căptuşeală din lemn la tâmplării ieşită din planul peretelui. Noua construcție se adaptează topografiei terenului cu înclinaţie semnificativă dinspre est spre vest.
Determinantă a fost și forma lotului pe care s-a conceput. Fațada principală este retrasă faţă de limita de proprietate la est, cea cu strada principală, (DN 12) cu trafic intens. La vest de incintă se găsesc punctele turistice importante ale localităţii (Lacul Ciucaş, Piatra Şoimilor), totodată o zonă mult mai liniştită față de zona estică. Clădirea propusă se orientează în această direcţie prin prin mai multe funcțiuni cu suprafețe vitrate ample: camere de oaspeți, locul de luat masa / spaţiu comunitar, hol pentru întruniri, terasă exterioară.
Clădirea propusă este amplasată lângă biserică, conectată de ea printr-un corp cu un singur nivel, și o terasă de legătură, care după aproape 40 de ani de la construirea bisericii soluționează problema numărului căilor de evacuare din lăcașul de cult. La nivelul etajului, a terasei deschise se produce o “separare” între volumentria clădirilor, și se crează o perspectivă spre vale, spre lacul Ciucaș și vegetația din jurul lacului.
Un element important al concepției arhitecturale, inclusă în arhitectura interioară sunt decorațiunile ceramice, care apar în mai multe locuri: reprezentarea Sfântei Ana la intrare și în spațiul comunitar, drumul crucii în miniatură, numerele camerelor, semne pentru fiecare încăpere și funcțiune în parte.
Episcopul Márton Áron s-a născut la Sândominic, Harghita, cinstirea amintirii sale având atât aspect oficial, cât și familial.
Lotul studiat în acest proiect se află apropiat de biserică, vizavi de muzeul comemorativ al episcopului. Turiști și pelerini sosesc aici pentru a vizita locul și a-și exprima omagiul față de episcop. Nevoile pelerinilor, cele sociale dar și cele spirituale sunt satisfăcute în acest program de centru de pelerini. Programul este inclus într-o clădire nou concepută, într-o grădină din centrul satului.
Centrul de pelerinaj s-a conceput ca două șure gemene, așezate paralel, cu un corp de legătură transversală între ele. Aliniamentul corpurilor de clădire preia linia tradițională a șurelor din vecinătăți, la jumătatea lotului.
Porțiuniea din față are caracterul de curte de onoare cu alei carosabile din macadam, parcări și zonă verde.
La mijloc se găsesc corpurile centrului, cu volumetria și desfășurarea planimetrică tipică șurelor. Prima „șură” găzduiește zona de primire, info turiști, urmat de un corp de legătură scund, cu grupuri sanitare, spațiu tehnic, care conduce spre a doua „șură”, care este o sală multifuncțională cu 100 locuri. Într-un buzunar al acestei săli se află expusă Volkswagenul de serviciu al fostului episcop, din anii ‘70.
Structura principală a celor două volume este din lemn. Capetele volumelor sunt marcate de pereți de beton lăsați aparent.
Textura de lemn al fațadelor se regăsește ca și amprentă în suprafețele de beton, creând o legătură subtilă între cele două materiale.
Clădirea grădiniței cu program prelungit din Miercurea Ciuc a fost proiectată inițial în 2007. În 2016 proiectul a fost actualizat.
Amplasamentul se află într-o zonă a orașului în plină urbanizare, cu activități comerciale și rezidențiale în jur.
Ideea de bază este legată de ludic şi de percepţia copilului despre mediul care îl înconjoară.
Concepția volumetrică a clădirii pornește de la patru fluturi, segmente ale acoperișului peste etajul 1. Sub aceste fluturi se disting cromatic patru volume decalate. Aceste forme accentuate se desfășoară pe două nivele și adăpostesc funcțiunea de bază a clădirii, cele 8 săli de grupă. Pentru a păstra dominația fluturilor, în jurul acestora s-au prevăzut volume mai mici pe un singur nivel, preponderent cu funcțiuni anexă și o bucătărie.
Curtea grădiniței s-a amenajat astfel să se integreze clădirii. Diferența de nivel dintre cota de călcare în grădiniță și curte s-a preluat prin diferite platforme pliate, realizate din lemn.
Clădirea s-a construit într-un țesut specific satelor secuiești cu loturi înguste și lungi în adâncime, în centrul compus din ansamblul bisericii catolice de monument istoric și clădirea școlii din sec. XIX.
Datorită premiselor date de teren și modul tradițional de conformare la aceste condiții, volumul clădirii propuse este alungită. Pentru a nu creea un ax puternic care concurează cu volumul școlii și pentru a prelua unghiurile firești a terenului și a clădirilor din jur acest volum alungit are o formă frâmtă, subdivizată în volume mai mici.
Elementele componente sunt înșiruite de-a lungul laturei vestice care formează o fațadă de dos, încăperile având deschideri pe partea sud-estică.
Acoperișul este de tip șarpantă, cu o înclinație de 40 de grade, caracteristic zonei.
Primul volum spre stradă are o configurație și un finisaj specific caselor din localitate: cu un raport plin-gol specific și cu finisaj tencuit. Volumele mai spre spate urmează arhitectura clădirilor anexe ale gospodăriilor cu volumuri mai consistente și cu finisaj de placaj de lemn.
Localizată în incinta fostei fabrici „Independența”, clădirea proiectată și realizată este un exemplu de revitalizare a fondului industrial construit în anii 1960. Arhitectura clădirilor industriale reprezintă un subiect important, unitățile de producție și depozitare de dimensiuni mici și mijlocii fiind un motor activ a economiei țării noastre.
Clădirea avea destinația de „atelier forjă” fiind compusă dintr-o zonă de producție, echipată cu utilaje grele și o zonă administrativă P+1E. Structura de rezistență și închiderile erau realizate din elemente de beton armat prefabricat.
Concepul propus de echipa noastră a fost de a revitaliza această clădire și a o reconfigura după necesitățile de producție a beneficiarului. Esențiala a fost conlucrarea tuturor specialităților, intervențiile pe clădiri existente având multe puncte sensibile.
Munca în sistem BIM este necesară, astfel etapele proiectului au fost: scanarea obiectivului cu un echipament laser 3d și obținerea unui nor de puncte, construirea clădirii existente în 3d, studiul clădirii din punct de vedere a stabilității și rezistenței și efectuarea expertizei tehnice, conceptul de arhitectură propus, susținut de fluxurile tehnologice a beneficiarului, accese, zona administrativă, concept al fațadelor, corelări cu specialitățile.
Lucrările de construire au fost finalizate în luna august 2022, iar investiția s-a ridicat la suma de 1.2 milioane de euro.
Ceea ce intentionăm să subliniem prin propunerea acestui proiect în concurs este faptul că arhitectura clădirilor industriale este rezultatul unei munci interdisciplinare, corelate de către arhitecți. Ponderea clădirilor industriale în cadrul fondului construit este mare, astfel trebuie să căutăm mijloace prin care acest tip de clădiri să aducă un plus arhitecturii.
Proiectul este amplasat într-un ansamblu rural pitoresc, cu țesut și specific arhitectural de influență săsească.
Obiectul proiectului este o gospodărie ce păstrează caracteristicile zonei și este compusă astfel: spre stradă o casă și o căsuță, iar spre interiorul parcelei sunt înșiruite o serie de anexe, apoi șura amplasată transversal pe parcelă.
Scopul proiectului este de a revitaliza ansamblul prin transformarea șoprului într-un spațiu ce permite primirea oaspeților, cu păstrarea valorilor arhitecturale existente.
Corpul propus se armonizează în contextul construit atât din punct de vedere al compoziției cât și al materialității. Acesta păstreză ierarhia volumetrică, având o înălțime ușor mai mică în rapot cu casa, și păstrează silueta șoprului, ce prezintă chiar un element deosebit, o streașină mai generoasă.
Golurile mari de la nivelul parterului permit ca din interiorul spațiului să se perceapă cât mai mult farmecul locului.
Configurația funcțională permite accesul separat din exterior, pentru fiecare cameră de oaspeți, punând in valoare perspectivele și legătura cu casa existentă.
Pensunea turistică rurală este amplasată la merginea satului Praid, pe malul stâng al râului Târnava Mică. Este o clădire P+M cu 7 camere, cu o capacitate totală de primire de 15 persoane. Este ralizată cu ajutorul fondurilor nerambursabile obținute.
La parter avem zona comună, cu bucătărie, loc de luat masa, salon și recepție, precum centrala termică. Camerele cu grupuri sanitare proprii le am amplasat la mansardă, și două la parter. Conceperea spațiilor și aranjarea acestora s-a bazat pentru a avea economie de spațiu pentru reducerea costurilor dar care să corespundă și Legii turismului.
Am proiectat terase acoperite și neacoperite pe toate laturile, care fac legătura între spațiul construit și cel natural. Clădirea este înconjurată de livadă cu pomi fructiferi.
Am deschis toate cele patru laturi ale mansardei, datorită volumului mai mare a clădirii. Am realizat astfel patru frontoane teșite, toate placate cu lemn.
Am atașat terase mici din lemn la toate camerele de la mansardă.
La tratarea fațadelor am folosit lemnul atât ca elemente portante cât și decorative, care sunt vopsite în maro deschis cu două nuanțe.
Pereții au tencuială decorativă albă.
Insula urbană delimitată de străzile Pescarilor, Fânului şi Lázár Mihály reprezintă un fragment al oraşului Sfântu Gheorghe care a rămas neafectat de demolările forţate şi dezvoltările exagerate din anii ’70, ’80 – o amintire al ţesutului urban tradiţional. Casele sunt construite detaşat unele faţă de altele, cu regim de înălţime parter şi acoperiş în patru ape, aliniate într-un front stradal dinţat.
Grădinile din spatele caselor alcătuiesc o oază verde în mediul urban, un ecosistem interconectat. Strada Pescarilor constituie linia de coliziune dintre această zonă şi cea a dezvoltărilor ulterioare a blocurilor multietajate de locuinţe, cele două laturi ale străzii aparţinând acestor morfologii urbane foarte diferite. Iniţial liberă de construcţii, parcela proiectului sălii de fitness se află la capătul unui şir de 6 case, construite în anii ’50, după tipologia specifică epocii.
Intenţia noastră iniţială era încadrarea construcţiei în tiparul volumetric definit de aceste construcţii şi completarea şirului amintit cu cel de al şaptelea obiect urban. În cursul execuţiei am realizat că soluţia tehnică proiectată pentru coborârea generală a nivelului apei subterane ar rezulta deterioarea structurilor învecinate, acestea neavând fundaţii potrivite. Astfel trebuia ridicată construcţia nouă peste nivelul apei freatice, iar cofinanţarea europeană nu ne-a permis adaptarea radicală a proiectului la condiţiile schimbate.
În cele din urmă am ales deconstruirea faţadei stradale într-o compoziţie fragmentată care poate să conecteze la liniile principale ale faţedelor învecinate şi care totodată exprimă şi frustrarea noastră faţă de ghinionul situaţiei neajutorate. Astfel de fragmente definesc arhitectura casei: o streaşină din lemn băiţuit, care susţine plante căţărătoare; o curte interioară cu paturi de flori terasate; o poartă; o copertină sau o scară de acces din beton aparent buciardat; o balustradă sau o mască din tablă zincată, perforată.
Organizarea spaţiilor interioare este subordonată deservirii sălii de sport care ocupă întregul parter, inclusiv volumul acoperişului. Clădirea a fost construită cu o structură de beton armat lăsată în mare parte aparentă, cu pereţi de umplutură zidiţi din cărămizi pline.
Confecţiile şi uşile interioare din tâmplărie de lemn, placajele din plăci ornamentale de ciment, respectiv tavanul din plăci din fibre de lemn îmblânzesc interiorul. Clădirea a fost proiectată după cele mai riguroase standarde de economisire a energiei.
Reprezentantul firmei FÖRCH in România, firmă cu o largă deschidere internațională, cu tradiție de aproape 60 de ani, din care 15 ani de creștere pe piața românească, și-a dorit, ca urmare a dezvoltării firești, construcția unui sediu central pentru administrație si logistică.
S-a creat astfel o clădire reprezentativă pentru client și pentru zona în care este amplasată, ghidată în conceptul arhitectural de necesitățile funcționale curente, menținând în același timp perspectiva dezvoltării ulterioare. `
Clădirea este alcătuită volumetric și funcțional, din două corpuri legate printr-un spațiu de acces și de trecere.
Corpul administrativ, desfășurat pe parter și etaj, găzduiește activitățile de management, instruire și evenimente de prezentare. În această primă etapă a dezvoltării, la etajul al doilea al acestui corp s-a propus o sală multifunctională (ședințe, evenimente, întâlniri), cu acces pe terasa adiacenta, circulabilă parțial, terasă ce este rezervată construirii intr-o etapa ulterioară a unui nivel complet, pentru noi birouri.
Corpul pentru depozitare conține trei depozite pentru mărfuri specifice și o zonă pentru spațiile tehnice, ateliere și anexele sociale (vestiare și un spațiu pentru relaxare și sport).
Proiect finanțat din timbrul arhitecturii
Sunteți în căutarea unei soluții BIM?
CONSOFT vă ajută să găsiți alegerea optimă.
Misiunea CONSOFT — ca partener de software — este să vă ajutăm să fiți mai productivi și nu în ultimul rând mai eficienți în activitatea dvs. profesională. Sprijinim echipele de specialiști în privința utilizării tehnologiilor și le ținem la curent cu inovațiile care apar în ritm alert.
Oferim industriei construcțiilor soluții software BIM, servicii personalizate și cunoștințe acumulate pe termen lung. Deținem tehnologii care oferă diferiților specialiști participarea într-un flux de lucru OPEN BIM fără bătăi de cap și fără compromisuri.
CONSOFT este unic distribuitor în România al soluțiilor software oferite de firma Graphisoft — Archicad, BIMx, BIMcloud și DDScad.
Conform Institutului de Arhitectură din Australia: “Răspândirea BIM-ului în industrie va îndemna profesioniștii la o formare continuă privind tehnologii, fluxuri de lucru și protocoale”.
Având o echipă cu experiență de peste 25 de ani, CONSOFT vă oferă cursuri de inițiere și perfecționare în programele BIM Archicad, Tekla Structures, AxisVM, Solibri și vă furnizează servicii de consultanță în înțelegerea și implementarea metodei de lucru OPEN BIM.
Mai multe detalii pe https://www.consoft.ro
peste 200 de ani de inovație!
Cu prezență în 28 de țări și având 216 puncte de producție, Wienerberger Group este cel mai mare producător de blocuri ceramice din lume (POROTHERM), producător și furnizor de cărămidă aparentă și placaj ceramic (TERCA), lider de piață în Europa pentru țiglă ceramică (TONDACH) și pentru pavaje de beton (SEMMERLOCK) în Europa Centrala și de Est. În sisteme de țevărie (țevile ceramice STEINZEUG-KERAMO și țevile de plastic PIPELIFE) compania este unul dintre principalii furnizori europeni.
Povestea de succes a grupului a început în Austria în urmă cu peste 200 de ani, iar în România suntem prezenți din 1998. Wienerberger are în România 7 fabrici – 4 unități de producție de cărămidă și 3 unități de producție de pavaje. Avem peste 520 angajați și o rețea de distribuție la nivel național. De asemenea, exportăm produsele noastre în Ungaria, Republica Moldova și Bulgaria.
Ne dorim în continuare ca succesul nostru să fie bazat pe calitate excepțională și pe inovație. Tehnologiile de ultimă oră și experții din domeniu implicați în procesul de producție sunt garanția că produsele finale obținute sunt potrivite proiectelor arhitectonice moderne, performante energetic și mai ales sustenabile.
Mai multe detalii pe www.wienerberger.ro
ALUKÖNIGSTAHL este un furnizor de sisteme de cea mai înaltă calitate din aluminiu, oțel și plastic, precum și componente pentru realizarea arhitecturii contemporane, eficiente din punct de vedere energetic. Astfel susține proiecte de clădiri durabile.
ALUKÖNIGSTAHL operează în România din 1995 și cooperează îndeaproape cu cei mai experimentați producători de construcții de fațade, ferestre și uși de pe piața românească. De mai bine de 60 de ani suntem dealeri exclusivi cu doi producători de sisteme de top: Schüco international KG, lider mondial în sisteme de aluminiu, și Jansen AG, specialist în sisteme de profile din oțel. Această cooperare și dezvoltarea produselor specifice au ajutat ALUKÖNIGSTAHL să devină lider în tehnologie și inovare. Lista de referințe a companiei noastre include numeroase proiecte de birouri, rezidențiale, retail și hoteluri din toată România.
Pe lângă gama extrem de larga de produse care acoperă toate elementele anvelopelor clădirii: ferestre, usi, pereti cortina si luminatoare, sisteme de umbrire, usi rezistente la foc, sisteme de automatizare, oferim o mulțime de servicii dedicate arhitecților, investitorilor și dezvoltatorilor imobiliari, cu competență extinsă de servicii în toate fazele unui proiect de construcție. Compania noastră dispune de echipe de consultanta care dezvolta produse noi și oferă argumente decisive pentru alegerea componentelor optime de sistem pentru un anumit proiect de construcție.
Pentru informații detaliate despre produsele și serviciile noastre, accesați pagina noastră web: www.alukoenigstahl.ro.